Prof. univ. dr., gl. (r.) Constantin Nițu: Viața, așa cum ți-e dată

Ce este viața? Pornind de la ideea că fiecare zi reprezintă un nou început, descoperim că în fiecare moment al prezentelui se află sentimentul vieții. Nicolae Iorga spunea că „în viață risipim ani, iar în moarte cerșim clipe” dar, eu cred că cel mai frumos este atunci când suntem visători, pentru că visătorii sunt nemuritori. Viața este un amestec de cuvinte, de amintiri, de zâmbete, lacrimi, încrâncenare ori voie bună, imagini, gusturi, mirosuri și sentimente unice pentru fiecare dintre noi. Cu sau fără voia noastră, „ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată” a scris Octavian Paler. Căutând mereu cuvintele care ne alcătuiesc prezentul, am descoperit cu plăcere o seamă materiale postate pe rețelele sociale despre „geografia lingvistică”, semnate de către domnul Constantin Nițu, asupra cărora mi-a atras atenția un fost coleg al domniei sale, domnul Vasile Simion (fostul meu vecin și un bun prieten de familie). Am încercat să aflu mai multe despre autorul „geografiei lingvistice” și am descoperit articolul domnului Nițu „Viața așa cum ți-e dată sau cum ți-o faci”, o reflexie asupra existenței.

Militar de carieră și un pasionat al științelor exacte, Constantin Nițu scrie: „luând ca variabilă cea de a patra dimensiune, timpul t (ptiu, drace, complicaţii), viaţa ar fi o simplă integrală a unei funcţii de timp. Dar funcţia este regulată sau neregulată? Este aceeaşi mereu? Complicaţii mari! În plus, nu pot face integrarea în viaţă, deoarece nu se ştie cea de a doua limită a integrării, pe care o vor şti doar urmaşii. Aşa că las filosofia la o parte şi mă opresc doar la câteva momente ale vieţii, care mi-au influenţat devenirea, uneori cu semne de întrebare (…)”.

De la primele rânduri, gândul m-a purtat la Constantin Noica, despre care criticul literar Alex Ștefănescu spunea că: „Despre el se poate crede că s-a născut bătrân. Sau, mai exact, că în fiecare moment al biografiei lui a fost un om fără vârstă. În orice caz, nu ni-l putem imagina citind şi conspectând opera lui Kant. Suntem înclinaţi să credem că el cunoştea această operă dintotdeauna. Oricât am încerca să-l privim de sus, ne simţim mereu, parcurgându-i cărţile, ca în faţa unui profesor. Ni se pare că ştie întotdeauna ceva în plus”. Desigur că aveam în cap opera lui Noica, „Cuvânt împreună despre rostirea românească”, în care autorul spunea că „Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ți amintești de lucruri pe care nu le-ai învățat niciodată. Căci orice cuvânt este o uitare și în aproape oricare s-au îngropat înțelesuri de care nu mai știi. Cum altfel am putea da folosința vie cuvintelor? Dar dacă în orice cuvânt există o parte de uitare, este totuși vorba de uitarea noastră și ea devine propria-ne amintire. Iar acesta e actul de cultură: să înveți noutatea ca și cum s-ar ivi din tine.”

Tot scotocind rețelele sociale aveam să aflu că domnul Constantin Nițu este profesor universitar doctor, general în rezervă. Are publicate o seamă de cărți didactice, dar, ca simplu cititor, pe mine m-au încântat în mod deosebit jocurile de cuvinte ale domniei sale, postate pe http://webdidacticanova.blogspot.ro/ și pe https://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8. Pornind de la stabilirea originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice, domnul general realizează o seamă de jocuri de cuvinte, presărate cu citate ale marilor scriitori ori cu satiră politică, gastronomie și fel de fel de alte informații interesante.

Prin urmare, am avut onoarea ca domnul prof. univ. dr., general în rezervă Constantin Nițu să îmi acorde un interviu pe care îl voi reda în rândurile de mai jos.

Am văzut că sunteți prof. univ. dr., general în rezervă. Îmi puteți spune câteva date despre cariera dumneavoastră?

Constantin Nițu: Sunt onorat să vă cunosc. Mă bucur că doriți să realizați un articol pentru revista „Semne alese”. Da, sunt profesor universitar doctor și inginer, dar și general în rezervă. Despre carieră pot vorbi mult, dar folosesc varianta scurtă. Am absolvit Liceul Militar Ștefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc, în 1959. Acolo eram foarte bun la matematică, limba română și limbile străine. Am absolvit apoi școala militară de ofițeri în 1962 la Sibiu, la arma artilerie și rachete și am fost repartizat la o unitate de rachete operativ-tactice SCUD, unde în 1964 am participat la lansarea de rachete în poligonul Baikonur (Kazahstan, atunci URSS).

În 1965 m-am căsătorit cu arădeanca Viorica și în 1967 ni s-a născut copilul Călin-Daniel, acum în Belgia, care m-a urmat în profesie și în armată, dar în prezent este director pentru calitate la o multinațională.

Am urmat apoi cursurile Academiei Tehnice Militare, specialitatea geodezie, absolvind cu diplomă de merit, cu media 10, și am fost șef al celor două promoții de ingineri din martie și august 1973, pe toate specialitățile, cu numele scris pe placa de onoare a șefilor de promoții. Am lucrat apoi, numai prin concursuri succesive, într-un centru de cercetări, transformat în 1990 în institut, obținând succesiv toate gradele de cercetare: cercetător științific, cercetător științific principal gradul III, cercetător științific principal gradul II, cercetător științific principal gradul I și șef al laboratorului de cartografie automată și teledetecție. Alături de colectivele pe care le-am condus sau individual am rezolvat teme de cercetare doar pe bază de contracte, în folosul armatei, al unor institute și centre de cercetara militare sau civile, în folosul unor instituții ale economiei naționale. Am colaborat și cu specialiștii altor vreo 14 țări la rezolvarea unor teme de cercetare. Am continuat pregătirea la cursuri de specializare la Universitatea din Hamburg în 1978 (curs de cartografie automată), la ESA Darmstadt, cu lucrări practice  la Universitățile din Hamburg și din Tubingen.

Toate realizările mele au vizat realizarea hărților și a altor produse digitale și analogice, în general a geoimaginilor, folosind calculatoarele electronice și mijloacele de culegere a datelor cu instrumente conduse de calculatoir sau de rețele de calculatoare (teodolite electronice, camere fotogrammetrice analogice sau digitale, sensori de teledetecție nontați pe avioane sau sateliți, sisteme de poziționare cu ajutorul sateliților – GPS etc.). Cum unii vorbesc doar acum de digitalizarea activităților sociale, iată că noi o folosim în științele care încep cu geo de peste cinci decenii. Vă puteți convinge ușor urmărind pe Internet strada pe care locuiți, pământul digital – Digital Earth – și multe altele. Activitatea de cercetare a fost completată cu activitatea de comunicare la congrese și conferințe științifice în țară și în străinătate și cu scrierea de articole în reviste naționale și mai ales internaționale, cu cărți și studii de specialitate publicate. Realizat în cercetare, inclusiv cu susținerea doctoratului în 1992, pregătit în vreo 7 ani, cu realizări practice concrete, cu tema „Contribuții la realizarea unui pachet de programe pentru construcția automată a hărților”, am trecut, tot prin concurs în învățământ în 1992, ca profesor universitar la Academia Tehnică Militară (ATM, acum Ferdinand I) din București. Am îndeplinit și funcțiile de șef al catedrei de construcții și geodezie, apoi de decan al Facultății de geniu, geodezie și construcții. Am predat și la facultăți din alte universități, fiind și conducător științific la doctorat în ATM din 1997. În același an 1997, am intrat tot prin concurs ca profesor universitar la Facultatea de Geografie a Universității din București, unde am predat cursuri de cartografie asistată de calculator, sisteme informatice geografice etc., publicând și manualele necesare. Ultima carte scrisă este de viitor pentru conducerea automată a vehiculelor, deplasare roboților, determinarea automată a poziției etc. Ea este publicată în colaborare în 2018 (Servicii bazate pe localizare – găsiți descrierea la adresa http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/servicii-bazate-pe-localizare).

Până să purtăm acest dialog găsisem pe Internet câteva referiri despre cariera dumneavoastră.

Constantin Nițu: Da. Mi-ați spus că ați citit câteva date despre mine pe o pagină web (http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html), pe site-ul Universității din București. Da, e mult timp de atunci, e o pagină de la început de secol sau de mileniu. Jucător mai ales pe web, am scris și o biografie aparte, „Viața, așa cum ți-e dată”, (https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/viata-asa-cum-ti-e-dat), în care m-am referit la principalele momente din viață.

Este fascinant cum o personalitate precum dumneavoastră, cu înclinații spre științele exacte și rigoarea hainei militare, este atrasă de cuvinte. Care este „chimia” dintre această știință, care se ocupă cu studiul formei și al dimensiunilor Pământului, cu tehnica măsurării și a reprezentării cartografice sau numerice a suprafeței lui, strictețea unei cariere militare și formele multiple ale cuvintelor?

Constantin Nițu: Am scris tot pe web o Scurtă istorie a sistemelor informatice geografice, de unde puteți descărca un fișier în format pdf., în care am trecut evoluția „gadgeturilor” și a rețelei Internet, de la inventarea calculatorului electronic, referindu-mă la domeniul pe care îl stăpânesc, dar și cu referire la principalele evenimente istorice ale secolului trecut, până în anul 2015 (http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/1979349488?profile=original). Acolo aveți adrese la multe pagini web și vă convingeți că Internetul e o mare bibliotecă! Vă pot dovedi că manuale există și online (vezi http://sig.trei.ro) despre sisteme informatice geografice, acesta prin 2001, când nu era pandemie! Fiindcă e la modă învățământul online cu folosirea calculatorului, puteți consulta un blog al meu și al colaboratorilor mei, cu legături la multe resurse didactice accesate cu calculatorul electronic (lecții, jocuri didactice etc., de la grădiniță până la facultate și masterat (http://webdidacticanova.blogspot.ro/), cum ar zice un glumeț, „de la cel cu țâța-n gură, pân-la cel cu barba sură”.

Vedeți cât de folositoare e rețeaua Internet? Și cât de democratică cu toți cei care știu să caute? Și de ce m-au iubit studenții? Pentru gratuitatea oferirii datelor, fără a face averi sau case, precum alți profesori pe care nu-i mai amintesc, ca să nu facem politică.

De când aveți această pasiune pentru scris și pentru cuvinte?

Constantin Nițu: Vă mirați că de la științele exacte și rigoarea hainei militare am trecut la cuvinte. Păi nu folosim cuvinte în științe? Doar neologisme! Și încă ce cuvinte! Ia citiți dumneavoastră „Dor de acasă”, o autobiografie romanțată unde arăt că sunt un om, cu sentimente, cu inimă, dintr-o generație în care treceau multe săptămâni până luai o fată de mână într-un parc, ne așezam pe o bancă și-i recitam „Luceafărul” în întregime pe la 15-17 ani, Scrisoarea aia care începe cu „Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea…” după ce fata era majoră și abia după 20-23 de ani „Celei care minte” de Minulescu („Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mâine…”). Vă pot recita 24 de ore continuu…

Cum a apărut ideea creării acestor materiale, din „Geografia lingvistică”, despre care vă mărturisesc că absolut toate sunt interesante?

Constantin Nițu: Poate am fost norocos că în școala primară unde am învățat călcase cu multe decenii în urmă Ion Barbu, al cărui tată era judecător la Judecătoria comunei Stâlpeni. Laud și prima profesoară de limba română din gimnaziu, Totirescu Beatrice, care mi-a explicat ce e o bibliotecă personală, mi-a dat o carte de poezii de Eminescu, am citit-o în două zile, i-am înapoiat-o și mi-a spus: „Păstreaz-o! E a ta!” Așa că mi-a venit ușor ulterior să trec la metafore de la științele care se ocupă cu studiul formei și al dimensiunilor Pământului, cu tehnica măsurării și a reprezentării cartografice sau numerice a suprafeței lui, strictețea unei cariere militare și formele multiple ale cuvintelor!

Este foarte interesant fudamentul etnografic folosit de către dumneavoastră în aceste jocuri de cuvinte. De pildă, când v-ați referit la cuvântul „mămăligă”, ați început cu un motto: „Eu, în statul democrat,/ Bani de-o pâine-am câştigat,/ Dar Guvernul mă obligă/ S-o pun iar de… mămăligă!” („Obligaţiune”, de Condrat Pleşca, din „Antologia epigramei româneşti”, 2007)

Apoi ați făcut referiri interesante la explicațiile unor mari ligviști făcând o trecere ușoară către corespondențele cuvântului românesc mămăligă în diferite limbi. Și, ca să nu uit! De unde v-a venit ideea cu trimiterile la acele clipuri de pe youtube cu diferite rețete culinare? Evident, legate de mămăligă. Ori de subiectul ales.

Constantin Nițu: Pasiunea a fost mereu, dar mai ales când „se fac hărțile”! Pe hartă sunt reprezentate, în diferite etape istorice, obiecte, sate, comune, biserici, fântâni, dealuri, ape, munți, dar toate însoțite de denumiri, nume de locuri, adică toponime, macronime și ce mai știți. Și astea sunt cuvinte. De unde vin? Ce semnifică? Așa a apărut „geografia (mea) lingvistică”, atât de pe la noi, cât și de pe la alții. Așa mi-am făcut prieteni cartografi în toate țările, că noi ne batem doar pe cuvinte! Și atunci am trecut la muncă vezi începând de la Călătorii geodezice, oiconimele județului Sibiu (VIII-4). Ba m-am referit, prin colaborare internațională, și la alte țări (vezi, de exemplu, „Călătorii geodezice, Franța” – https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/c-l-torii-geodezice-fran-a-1996-iii ). Ca profesor vizitator am susținut lecții la universități din Franța, Spania, Bulgaria, Germania, Polonia și în multe alte locuri. Despre vizita ca profesor în Suedia am scris și pe blog, vezi de exemplu în Suedia, unde am început tot cu toponimia scandinavă (începând de la „Călătorii geodezice – Suedia 1997, printre vikingi și vechile lor toponime (I)”). Așadar fundamentul etimologic folosit în aceste jocuri de cuvinte vine de la sine. Rezultatul muncii nu e o nuvelă, ci un produs multimedia, prietenos, unde se unesc cuvintele cu imaginile, cu geografia, cu istoria, cu reșțetele culinare, cu piesele de teatru, cu filmele, cu videoclipuri scurte, cu melodiile, cu tradițiile (vezi „Jocuri de cuvinte – mămăligă”, „Jocuri de cuvinte – dor” sau „Jocuri de cuvinte – cartof”). M-ar bucura să rămână linkurile la publicare: https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-m-m-lig; https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-dor; https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-cartof-1).

Nu doar că oferiți cititorilor asocierea sensului pentru fiecare cuvânt ales, dar dezvăluiți un complex de sensuri scrise, sonore și vizuale. Altfel spus, materialele dumneavoastră ne oferă mai mult decât lucruri interesante despre un cuvânt-matcă, dacă îl pot numi așa, am impresia că descopăr câte un univers ascuns ori uitat printre rânduri. Fiecare material presupune un volum informațional extrem de mare, pe care reușiți să îl sintetizați și să îl oferiți pe înțelesul oricărui cititor. Ceea ce este minunat. Care este secretul dumneavoastră?

Constantin Nițu: Cuvinte au toate limbile, plecând de la izvoare comune. Așa că lingvistica nu are rost fără geografie și istorie. Legăm cuvintele între ele, ne dăm mâna, construim. Ăsta e secretul. Și cum nu știu ceva sau am o îndoială întreb pe un coleg din orice parte a globului terestru. Și suntem mulți, dar stăm în umbră. Lăsăm lăudăroșii și pe alții să stea în față, că viața este scurtă. Așa că singurul secret este munca, pasiunea, iubirea celorlalți, că vorba lui Călinescu, „Sufletul meu are nevoie de sufletul celorlalți și toți trăim în lume”!

Care sunt cărțile dumneavoastră preferate? Preferați proza, poezia, dramaturgia?

Constantin Nițu: La vârsta mea întrebarea cu cărțile preferate nu are sens, că am citit mii de cărți în română și în alte limbi, la care mă refer și prin citate, am căutat în manuscrise și fiecare vârstă a avut cartea și scriitorii ei preferați.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

You May Also Like

Dumbrava Minunată a Adei D’Albon – povești la microfon (audio)

Tudor Vladimirescu. Întâlniri astrale ale istoriei românilor

Munir Mezyed, poetul „poeziei absolute”: „Nu am ales poezia. Ea m-a ales pe mine!”

La granița dintre cer și pământ, scriitorul Dumitru Crudu a întâlnit harul creației

2 thoughts on “Prof. univ. dr., gl. (r.) Constantin Nițu: Viața, așa cum ți-e dată”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *