„N-avem scenariu”, un scenariu scris de Maria Tănase

Celebra interpretă de muzică populară românească Maria Tănase a rămas în inima și în conștiința poporului român ca fiind „pasărea măiastră a muzicii românești”, după cum i-a spus istoricul Nicolae Iorga. Artista s-a născut în anul 1913, într-o familie săracă, care locuia undeva pe malurile Dâmboviței, în zona cunoscută astăzi drept cartierul Tineretului din București, care în urmă cu câteva secole se numea Mahalaua Cărămidarilor. Din vechea mahala, ne mai aduce astăzi aminte de ea, bustul artistei din Parcul Lumea Copiilor, strada ce-i poartă numele, din cartierul Tineretului, și vechea Biserică Cărămidarii de Jos.

Maria Tănase a cântat prima oară pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos”, la serbarea sa de sfârșit de an a școlii primare, în anul 1921. Primul șlagăr al Mariei Tănase a fost „Romanţa Mansardei”, compus de Nelu Mânzatu, iar în 1936 a imprimat cântecele „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, în acompaniamentul tarafului „Costică Vraciu” din Gorj. Dar cine nu a auzit măcar o dată celebrele melodii „Ciuleandra”, „Aseară ți-am luat basma”, „Cine iubește și lasă”, „Mă dusei să trec la Olt”, „Dodă, dodă” și câte și mai câte alte frumoase cântece ale interpretei, care nu lipseau de la mesele părinților și bunicilor noștri?

În acest articol, vom prezenta o latură mai puțin cunoscută a personalității și talentului Mariei Tănase, anume faptul că aceasta a scris și un scenariu al unui film de lung metraj, dar a intepretat și un rol într-un film românesc de lung metraj. Vom prezenta în rândurile de mai jos câteva detalii inedite despre talentul de a scrie al artistei, așa a fost apreciat de către criticii vremii.

În anul 1957, Centrul de Producție Cinematografică dorea să realizeze un film de lung metraj despre muzica populară românescă. Deși se dorea ca scenariștii să fie oameni cunoscuți și cu experiență în domeniu, care să cunoască foarte bine tainele și istoria muzicii populare românești, Maria Tănase, care aflase despre acest proiect, a pregătit un scenariu, deși era o premieră pentru ea.

„Eu nu mă aflu aici dintr-o îngâmfare în chip de scenaristă”

Este vorba despre singurul scenariu de film scris de „pasărea măiastră a muzicii românești”, intitulat „N-avem scenariu”, iar protagonistul principal al filmului era chiar… Maria Tănase! Ambiția artistei era de a face mai multe pentru pasiunea viații sale, muzica populară, iar atunci când a înmânat schița propriului scenariu Redacției Scenarii a Centrului de Producție Cinematografică, artista a spus: „Eu nu mă aflu aici dintr-o îngâmfare în chip de scenaristă. Împrejurările care m-au adus să fac acest lucru le cunoașteți foarte bine dumneavoastră și nu aș vrea să fiu privită cu ostilitate sau ușurință, luându-se ca punct de plecare îndrăzneala de a mă fi apucat să conturez o schiță a unui proiect de film”, este notat în documentele Arhivei Naționale, Direcția Municipiului București, Centrul de Producție Cinematografică, Dosar nr. 42/1957, pag. 139.

Scenariul Mariei Tănase era scris pe 60 de file dactilografiate la o mașină de scris și cuprindea 11 momente pe care ea le considera importante. De exemplu: „întâlnirea artistei cu regizorul scenarist; regizorul propune artistei să primească un rol într-un film al cărui scenariu să se scrie de comun acord cu artista; expunerea regizorului nu reușește să convingă pe artistă, deși acesta caută să o tenteze, prezentându-i vizual diferite posibilități și genuri de dramă, tragedie muzicală etc.”.

În documentele existente în Arhiva Națională există și referatul realizat la vremea respectivă de redactorul Eugen Barbu, din care vom reda câteva paragrafe: „Citind proiectul de scenariu al Mariei Tănase găsim de cuviință să facem următoareve observații: Proiectul ni se pare deosebit de interesant ținând seama de faptul că scenarista folosește o experiență de-o viață ce pare a fi cu totul neobișnuită”; „Ținând seama că Maria Tănase este o mare interpretă a cântecului pupular, dincolo de orice considerații, Cinematografia noastră trebuie să asigure pe peliculă imaginea sa și interpretarea cu totul excepțională pe care susnumita o dă fiecărei melodii interpretate. Fără a fi un simplu documentar, proiectul de scenariu prezintă garanția unui film de lung metraj care va interesa masele de spectatori din țara noastră și chiar de peste hotare”.

Din păcate, filmul după scenariul Mariei Tănase nu a fost realizat niciodată, însă numele artistei este un reper în muzica românească. Ca o coincidență, în anul 1957, când Maria Tănase a scris scenariul „N-avem scenariu”, a avut loc și premiera filmului „Ciulinii Bărăganului”, film în care Maria Tănase a interpretat rolul „Anica”. Pelicula regizată de Louis Daquin și Gheorghe Vitanidi – filmul „Ciulinii Bărăganului” – este o ecranizare a romanului cu același nume scris Panait Istrati și a fost nominalizată la premiile Festivalului de la Cannes din 1958, la secțiunea scenariu și dialog.

Vocea Mariei Tănase a fost considerată vocea poporului român, deoarece frumusețea și pasiunea vieții, cu bucuriile sau necazurile ei, a fost cântată cu o forță și o grație nemaiuzită până atunci. Cum altfel aș aputea să închei aceste rânduri, decât cu vorbele actorului Constantin Nottara, care a spus: „Când cânta ea, parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase”…

Vă invităm să urmăriți un nou episod „Prin meadrele Bucureștiului”, intitulat „Pasărea măiastră a muzicii româneşti: Maria Tănase”

You May Also Like

„Prin meandrele BUCUREȘTIULUI”, un proiect de suflet!

Cutremurul din 4 martie 1977. Ultima zi din viața marelui actor Toma Caragiu

Planuri temporale suprapuse și o iubire care sfidează prezentul: „Dor călător”, de Alexander Hausvater

Bulevardul Elisabeta, locul de promenadă pentru „clasa medie” din anii ’30

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *