Covasna, locul de întâlnire al spiritualității românești

În mijlocul munților, unde vârful brazilor sărută bolta albastră, răsună clopotele dulcelui grai românesc în orașul Covasna. Situat în depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele Munților Brețcu, chiar în curbura Carpaților Orientali, orașul te cucerește cu energia sa pozitivă și calmul localnicilor, care parcă vor să te asigure că totul va fi bine. Aici am întâlnit familia Vasilica și Nicolae Enea, amândoi implicați în multe activități care promovează cultura, istoria și spiritul românesc. Absolventă a Facultății de Drept, doamna Vasilica Enea este secretarul general al orașului Covasna, iar domnul Nicolae Enea este medic și consilier local Primăriei Covasna. În ultimii ani, prin implicare, diplomație, datorită multor întâlniri și discuții cu oamenii din oraș, dar și cu factorii decizionali ai administrației locale, soții Enea au reușit să obțină aprobările pentru ca trei simboluri ale spiritualității românești să aducă o plus-valoare frumosului oraș. Este vorba despre construcția și amplasarea busturilor lui Avram Iancu, Mihai Eminescu și Decebal.

Prima realizare a fost pe 14 septembrie 2015, când a fost dezvelit bustul lui Avram Iancu în curtea școlii din Voinești. La vremea respectivă, Nicolae Enea afirma că: „Ideea construirii unui monument al lui Avram Iancu în curtea școlii am lansat-o public la festivitatea de deschidere a anului școlar în septembrie 2014. Inițiativa a fost însușită de Consiliul de Administrație al Școlii Avram Iancu și de către domnul director”. Admirator înflăcărat și susținător al culturii și identității românești, domnul doctor Enea spunea că următoarele proiecte pe care le are în vedere sunt realizarea unui bust al lui Mihai Eminescu și unul al conducătorului dac Decebal, pe care intenționează să îl amplaseze pe drumul care duce spre cetatea dacică din Covasna. Domnia sa explicase că: „Avram Iancu, Mihai Eminescu și regele Decebal sunt trei simboluri viabile pentru românii covăsneni, pentru că ele sunt mereu în actualitate, pentru că ele suscită multiple relaționări spirituale și culturale constructive”.

Apoi, pe 30 noiembrie 2022, chiar în ziua de Sfântul Andrei, ocrotitorul României, a fost dezvelit bustul poetului Mihai Eminescu. Singurul de altfel din cele trei județe cu populație majoritar maghiară, Covasna, Harghita și Brașov. În discursul ținut cu această ocazie, medicul Enea a marcat momentul amintind, printre altele și afirmația lui Eminescu: „Suntem români și punctum. Nimeni n-are să ne învețe ce-am fost sau ce-ar trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem: ROMÂNI!” Monumentul închinat poetului național întărește dialogul identitar ce se poartă și prin intermediul simbolurilor, a subliniat consilierul local. Mai ales că aici, în Covasna, comunitatea românilor reprezintă puțin peste 30% din numărul locuitorilor, majoritatea acestora fiind etnici maghiari.

Bustul este situat pe strada ce poartă numele poetului, în Parcul Tineretului din Voinești-Covasna, într-un loc de unde poți admira frumusețea munților. Ca un semn de bun augur, spre bucuria celor prezenți, în momentul dezvelirii bustului, în văzduh a răsărit un minunat curcubeu. A fost încununarea perfectă a frumosului chip din bronz al poetului ce a rămas să privească peste timp și să vegheze această minunată comunitate. Dacă bustul lui Avram Iancu a fost realizat de către artistul covăsnean Nicolae Mihail Bohăţel, iar cel al lui Mihai Eminescu a fost realizat de către sculptorul Ioan Cândea din Sibiu, cât de curând, Covasna se va putea mândri și cu bustul regelui Decebal. Mai ales că, nu departe de acest loc, mergând pe strada din fața Parcului Tineretului spre marginea orașului, se află și cetatea dacică din Covasna, cunoscută sub numele de „Cetatea Zânelor”.  

Un loc de poveste, binecuvântat de Dumnezeu – Covasna – este și un oraș-stațiune balneoclimateric renumit, cu peste 1.500 de izvoare de ape minerale, unde minoritățile etnice conviețuiesc în armonie. Aici, buna înțelegere și energia pozitivă se împletesc cu cetina munților care te însoțește la tot pasul, în timp ce cărările codrilor ne amintesc de dacii liberi ce-au viețuit aici odinioară.

You May Also Like

„Atingerea privirii”, o metaforă transpusă în realitate de maestrul Nicu Dumitrescu

„A fi religios sau a fi creștin”, o carte-mărturie despre iubirea lui Hristos

Comunicat de presă: 100 de ani de la nașterea lui Sergiu Al-George

Un Condei numit Fair-Play

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *