Pentru mine, „atingerea privirii” este o metaforă plină se înțelesuri. Cunoașterea prin simțul văzului este o parte esențială a existenței noastre, însă, de data aceasta, a privi este insuficient… De câte ori admir lucrările maestrului Nicu Dumitrescu, simt nevoia să le ating, să le percep și altfel decât prin contemplare. Indiferent de forma pe care o au, sculpturile sale te poartă cu gândul departe, independent de starea în care te afli: de la originea materiei, către orizonturi abisale.
Cea mai recentă expoziție a artistului plastic Nicu Dumitrescu poate fi văzută la Palatul Parlamentului, la Sala de expoziții „Constantin Brâncuși”. Vernisajul a avut loc pe 3 aprilie a.c. și poate fi vizionată până în ultima zi a lunii aprilie. Criticul de artă Marius Tița consideră că „Nicu Dumitrescu aduce, prin lucrările sale din sticlă, metal, piatră şi lemn, o privire specială asupra materialităţii imaginilor şi a emoţiilor estetice.
În expoziţie vom descoperi noile valenţe ale căutărilor sale artistice, continuarea unor teme generoase, spirituale şi religioase, cu accent pe marile idei ale umanismului. De asemenea, este pentru a doua oară când Nicu Dumitrescu expune păretarele sale de sticlă, interpretare în manieră personală a unui fenomen social, rural mai ales, pe care ni-l amintim din secolul trecut”.
Într-adevăr, cele 33 de păretare expuse au lăsat în sufletul meu un sentiment de duioșie și dragi aduceri aminte. Poate pentru că și în casa bunicii mele existau astfel de păretare, care în ziua de astăzi le mai poți admira doar în muzeele etnografice.
Ce sunt păretarele? Cunoscute sub denumirea de „cusături de perete”, ele sunt veritabile povești de dragoste, sfaturi bătrânești, pilde, mesaje de reamintire, dulcegării, îndemnuri, versete creștine, diverse învățături sau povești cu tâlc și multe altele. Aceste pânze minunate care se regăseau în casele bunilor noștri, ne oferă o vastă paletă interpretativă a istoriei, a sociologiei, ori antropologiei neamului românesc. De data aceasta, Nicu Dumitrescu readuce în actualiate obiceiuri uitate, cultura și arta românească într-o formă inedită.
„Unde pace și iubire/ e noroc și fericire”
„Numai luna și o stea știe de dragostea mea”
„Cu apă rece spălându-ţi a ta faţă / te umpli de viaţă”
Acestea sunt câteva din mesajele cusute cu multă grijă de fetele și femeile de la țară pe bucățile de pânză care decorau bucătăriile sau odăile caselor. Acum, frumusețea păretarelor a primit sclipirile din sticla prelucrată de mâinile artistului.
Maestrul Nicu Dumitrescu a avut amabilitatea să destăinuie pentru revista „Semne alese” câteva din tainele sculpturilor sale.
Fotografii realizate de Gabriel Boholț
De ce „Atingerea privirii”?
Nicu Dumitrescu: Am observat de multe ori că oamenii când privesc obiectele ar vrea să le și atingă, dar într-o expoziție de artă nu este recomandat. Pentru că pipăitul este un simț important al oamenilor, m-am gândit cum poți să faci să atingi exponatele? Cu o privire. De altfel și curatorul expoziției, care este și prietenul meu mi-a spus odată: „Măi, tu nu faci sculptură, tu faci grafică în metal și sticlă”. Am încercat să mut o proprietate în altă parte.
Pentru mine, păretarele au fost punctul de atracție al acestei ultime expoziții. De unde ți-a venit această idee?
Nicu Dumitrescu: Ca idee, păretarele provin dintr-o expoziție pe care am avut-o în decembrie anul trecut (nn. Expoziția „Dor și drum”, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”). De fapt, mă gândeam cum aș putea să îmi exprim dorul de bunici, dorul de copilărie. Când mergeam în vizită la o verișoară sau la o mătușă, vedeam peste tot aceste păretare. Desigur, erau de un anumit gen în bucătărie, de alt fel în dormitor sau în sufragerie. Deci, elementul comun era păretarul și atunci m-am gândit cum îl pot realiza.
Ce fel de sticlă ai folosit pentru realizarea acestora? Cum ai reușit să redai din sticlă textura și forma pânzei?
Nicu Dumitrescu: Am folosit sticlă float. Este sticla obișnuită, cea care se folosește la geamuri. Acele falduri, care te-au încântat au fost făcute prin prelucrarea sticlei. Uite, sticla pe care o folosesc în lucrările mele vine sub formă de geamuri. În funcție de cum vreau să arate obiectul și cum trebuie să o prelucrez, pun sticla în cuptor. Dar importantă este partea de răcire. De exemplu, pentru un păretar lucrez minim 24 de ore. Aspectul vălurit al sticlei este redat cu ajutorul unor bare metalice, care se bagă împreună în cuptor cu sticla. Apoi, pe sticlă am desenat cu pigmenți, iar o zi este necesară pentru fixarea culorii.
Îmi poți spune în două vorbe ce reprezintă pentru tine lucrările „Din ceruri” sau „Genesis”?
Nicu Dumitrescu: Piesa din stică a lucrării „Din ceruri” am vrut să fie ceva de genul unei aripi și am vrut să îi găsesc o poziție de zbor. Așa am ajuns la reprezentarea unei cruci neîmplinite care, după cum puteți observa, nu este integrală. Obiectul pare să nu fie terminat, căci practic începe din acea aripă. Lucrarea este o aripă în zbor. „Genesis” este începutul. De unde, cum a început totul în lumea asta? Printr-o trecere din ceva în altceva. Cum puteam eu să exprim acea explozie primară? Printr-o izbucnire a luminii în alb și albastru. Inclusiv nașterea este o trecere dintr-o stare în alta. Ei bine, nu știu de unde vine, de unde începe, dar știu ce este acum și nu știu unde ne va purta această trecere. „Genesis” este o explozie a spiritului.
Îmbinarea dintre sticlă, metal, lemn și piatră se transpune în forme care transced convenționalul. Ce te inspiră, sau ce anume te face să te ridici de pe un fotoliu confortabil și să dai viață unei noi lucrări?
Nicu Dumitrescu: Ce anume: ideea! De exemplu, acum lucrez la altceva. Am făcut în urmă cu două săptămâni partea din sticlă cu gândul că o voi combina cu o cruce din fâșii albastre, pe care vreau să pun o placă din lemn de nuc. Am o ogivă foarte lungă, care în sus să formeze un triunghi, iar la bază un pătrat. Va fi un joc de lumină și de imaginație, cu lumină, reflexii și refracții.
Rod al imaginației și măiestriei, lucrările artistului Nicu Dumitrescu pot fi admirate și achiziționate de pe site-ul https://www.saatchiart.com/nicu.
