Aşezată pe Strada 11 Iunie, din Bucureşti, în apropierea Parcului Carol I, o casă mare, boierească, face oarecum notă discordantă cu imobilele ridicate mai ieri prin stilul ecletic francez de început de veac XX. De-a lungul unui secol, cât se vor fi perindat în susul şi-n josul străzii, mulţi trecători vor fi ştiind, poate, cine sunt proprietarii de drept ai imobilului, şi la fel de mulţi vor fi trecând nepăsători, cu ignoranţa naiv-amuzantă a celui care nu ştie nimic, dar nici nu vrea să afle (evident, fără a fi măcinaţi lăuntric de cugetarea socratiană „ştiu că nu ştiu nimic”). Drept pentru care, unora le reamintim, iar pentru ceilalţi facem noi prezentările: este locuinţa soţilor Ligia şi Pompiliu Macovei, care găzduieşte Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei, ultima intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti (în 1992).
Fostul proprietar al casei, Pompiliu Macovei (1911- 2009), a fost diplomat al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti în 1939, iar după 1960 a ocupat numeroase funcţii în diplomaţie şi guvern: consilier la legaţia română din Paris, şef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ambasador UNESCO. Soţia sa, Ligia Macovei (1916-1998), a frecventat între anii 1934 şi 1939 cursurile secţiei de artă decorativă la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, fiind apreciată ca cea mai cunoscută ilustratoare a volumelor ce cuprind creaţia eminesciană. Aşadar, doi oameni bine ancoraţi în cultură, cu mare pasiune pentru artă, pasiune dovedită (pe lângă pictura Ligiei) prin însăşi bogata colecţie de obiecte, mobilier, cărţi rare, icoane vechi şi ceramică, colecţie rânduită în cele cinci camere aflate la parterul imobilului.
Ligia Macovei, o graficiană renumită pentru ilustrațiile de carte ale operei lui Eminescu și Arghezi
Pentru a vedea şi a vă bucura de întreaga colecţie de artă este nevoie numai să daţi o fugă până pe Strada 11 Iunie. Pentru a vă povesti, însă, despre impresionanta şi rara colecţie de carte, cât şi despre grafica Ligiei Macovei, am stat de vorbă cu doamna Elena Olariu, director adjunct al Secţiei de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti. Aşadar, ce spune doamna Olariu?: „Ligia Macovei a fost o graficiană renumită, cred că cea mai importantă din istoria artei româneşti, mai ales pe zona aceasta de ilustraţie de carte. Printre multe altele, ea a ilustrat două volume importante, ediţiile de lux ale lui Mihai Eminescu şi ale lui Tudor Arghezi. În general, pentru asta a fost cunoscută şi-a fost iubită în România. Este considerată ca fiind cea mai bună ilustratoare a operei lui Eminescu, deşi nu a realizat lucrări în tehnici mai sofisticate de ulei, ci pur şi simplu în desen, în tuş. Linia aceasta simplă a tuşului s-a dovedit că reflectă cel mai bine creaţia eminesciană. Adică este simplă, directă, foarte elegantă şi are profunzime. A redat foarte bine stările poetice, alegând anumite fragmente din poezie şi ilustrându-le, căci este greu să ilustrezi un poem întreg. De exemplu, «Sărmanul Dionis» (în tabloul când stă în faţa unei lumânări) îmbracă ideea tânărului care încearcă să-şi găsească un drum în viaţă depăşind tot felul de obstacole, este, de fapt, un autoportret. Portretul acestui tânăr este, în fapt, portretul lui Eminescu şi a fost folosit pentru a ilustra coperţile foarte multor volume de Eminescu. Acest volum de lux a luat o menţiune specială la marele târg de la Leipzig, la o ediţie din 1964”.
Cât despre colecţia de carte rară, tot doamna Olariu ne povesteşte: „Foarte interesant este faptul că soţii Macovei au reuşit să adune, după părerea mea, una dintre cele mai mari colecţii de artă din România, din perioada comunistă. De ce? Pentru că ei au călătorit destul de mult şi au reuşit să cumpere foarte multe cărţi din Occident. Cum unul era arhitect iar celălalt artist, era firesc să cumpere, în primul rând, cărţi de arhitectură şi volume de artă plastică. Graţie călătoriilor lor erau bine informaţi şi tot timpul ştiau cam ce apărea nou în domeniu. Parte din bibliotecă, însemnând volumele de arhitectură, a fost donată de Pompiliu Macovei Institutului de Arhitectură. Volumele de artă plastică au rămas în casă, tocmai pentru că ei se gândeau că, la un moment dat, această casă va deveni muzeu de artă şi atunci şi-au dorit ca volumele de istorie a artei să rămână aici. Sunt volume valoroase, sunt albume care au apărut în marile muzee ale lumii, în general repertorii, dar şi, să spunem, toate seriile de la Editura Meridiane, din ţară. Pe lângă această colecţie <<tehnică>> sunt şi foarte multe volume de literatură. Pe lângă toate acestea sunt şi aproape toate ediţiile traduse în limbile italiană, franceză, engleză, germană etc. ale poeziilor lui Eminescu”. Aşadar, veniţi şi vizitaţi Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei! Merită!
Doamna Elena Olariu, directorul adjunct al Secției de Artă din cadrul Muzeului Municipiului București, a fost gazda noastră în mica incursiune prin Muzeul Ligia și Pompiliu Macovei
